agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 668 .



Pandemie buimacă
poezie [ ]
Parodie trimisă la Vișeu – 2021 Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [DOMNUL GOE ]

2021-05-04  |     | 



parodie după Primăvară săracă
de Geo Dumitrescu

De când m-am vaccinat, toate-s în exces,
chiar şi berea răcită-n frigider –
nu mă-ntreb: ce-i un ARN-mesager?
ci cum aş putea primi o doză mai des?

De când m-am vaccinat, toate-mi dau telefon,
toate „fostele”, cu şoapte fierbinţi...
s-a dus vremea când, tăcuţi, ascultam cuminţi
răsunând, la bloc, bormaşini prin beton.

Uite, a trecut ultimul tren şi regret
cojile de seminţe sparte pe peron,
de când m-am vaccinat, zilele trec monoton
şi-mi vine să mor, că-i tot închis la bufet...

O pandemie nu îţi dă de ales –
doza de bere e-acum una de ser...
nu mă-ntreb: ce-i un ARN-mesager?
ci cum aş putea primi o doză mai des?

De când m-am vaccinat, toate-s în exces...

poezia originală

Primăvară săracă
de Geo Dumitrescu

De la o vreme, toate sunt de prisos,
chiar și gândul că totul e bine –
nimeni nu mai întreabă: cine?
ci ”cum” mai poate fi ceva frumos?

De la o vreme toate sunt bune,
toate sunt rele, sau toate sunt reci...
a murit pietonul pe care vrei să-l întreci
și tăcerile încep să răsune.

Vezi, regretul este ultimul călător
pe corabia cu catargele frânte,
de la o vreme, toate încep să cânte
tocmai când ai fi putut crede că mor...

O primăvară bătrână, ceva găunos –
te gândești la toamna care vine...
nimeni nu mai întreabă: cine?
ci ”cum” mai poate fi ceva frumos?

De la o vreme toate sunt de prisos...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!