Suntem la fel dar, altfel, fiecare
își cântă-n sine goarnele de stins,
iar luna ce-a rămas s-a tot întins
spre zorii noi ai zilei de plecare.

E noapte-n jur, e-o smoală unde-a nins
cu jarul dintr-o arsă lumânare –
suntem la fel dar, altfel, fiecare
își cântă-n sine goarnele de stins…

E-o liniște atât de-asurzitoare
că piere-n urlet gândul cel învins
de-a ne întoarce-n clipele în care

am fost cuprinși de-același necuprins,
ca valuri într-o singură vâltoare,
demult, cândva,-ntr-un miez, de ev a...prins.

Suntem la fel, dar altfel fiecare…