Ajuns din lumânare abia un muc firav,
Cu tot ce-a ars din tine, un șir de lacrimi moi
Îi ierți pe toți de-a valma, frenetic și hulpav,
Aspiri să urci la ceruri prin flacără și noi
Copilării să-nceapă în sufletu-ți suav.


Iertarea ai primit-o, te-ai pocăit amar
Și Domnul plin de milă te-a izbăvit de rău,
Ți-a dăruit lumina ce-a izvorât din har
Dar împăcarea-adastă că doar sufletul tău
Nu poate să te ierte, încerci dar în zadar.

Cu palmele deschise spre cerul răbdător
Aștepți lumina vieții din cerul fără nori
Dar liniștea adastă ca într-un film color
Să vină cu iertarea pe aripi de cocori,
Speranța-și poartă voalul ca pe un anafor.