agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-08-15 | |
Oprește-te din vorbit
și poate lucrurile au să-ți vorbească am citit asta azi așa că am lăsat cartea din mână am mers am oprit radioul ale cărui melodii repetate întreaga zi nu mi-au spus nimic și am ascultat în timp ce am luat camerele la pas m-am oprit și am șters de praf scoicile sperând să-mi vorbească ele despre marea aflată la șase sute de kilometri și trei sute șaizeci de zile depărtare le-am mângâiat așa cum mângâi firmiturile de nisip încastrate în carnea unui sân ud dar scoicile au tăcut totul în jur se încăpățâna să rămână mut doar lipăitul papucilor de casă imita ticăitul unui ceas straniu cavou disfuncțional căci în locul fiorilor pe șira spinării curg broboane de sudoare indicele căldură-umezeală depășind pragul critic asta din cauza ferestrelor larg deschise am sperat că voi vâna o adiere de vânt și odată cu ea să captez un semn de viață dar pomii au încremenit precum niște statui părăsite guralivele locatare și-au luat toate zborul cum s-ar zice vestind furtuna înaintea celor de la RO-Alert pentru băncile mute există o altă explicație e ora mesei duminica în familie cu storurile trase facebook și instagram sunt noile ferestre prin care poți vedea de unde venea ieri mirosul de vinete coapte azi de șnițele cândva și ferestrele îmi vorbeau din Como din Torno din Lecco povești cu arome de busuioc ori cardamom învăluind stradelele și în fiecare poveste era EA A stabilită aici în viața de după mine o bănuiam în spatele vreunui oblon care să se deschidă brusc într-o apropiere de pași azi în bucătărie mânat de o nevoie pur fiziologică nici busuiocul nici cardamomul nu mai îmi spun nimic ce-ar fi îmi zic să arunc o privire peste pozele rămase de la EA dar îmi înăbuș numaidecât impulsul ele cu siguranță mi-ar vorbi și nu ar fi cotlon în casă în care să mă ascund de vocile lor.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate