agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-11 | |
mi se întâmplă să trec pe lângă mine absent
e ca atunci când te întâlneşti de prea multe ori într-o zi cu un cunoscut cu care nu prea mai ai ce discuta bine îl saluţi sau răspunzi la salut prima dată şi gata dacă el mai insistă să se bage în seamă îl bagi şi tu în gând undeva şi te faci că nu-l mai vezi azi m-a oprit şi mi-a spus tu chiar nu mai ştii să citeşti sunt o carte nu vezi eram în părculeţul din faţa primăriei ţâfnos cum era ca să evit o scenă neplăcută în faţa ochilor mulţi i-am spus să ne aşezăm pe banca unde un tinerel stătea cu ochii băgaţi în telefon atât de adânc încât părea că nici nu era băi banalitate ce vrei l-am întrebat băiatul tresare şi mă priveşte mirat îi zâmbesc chinuit he vorbeam singur copile... * ... iar dacă de clipa ce fuge abia apuc să mă prind cu burice de deget şi-n slăbiciunile toamnei mă îmburic încă mereu din clipă în clipă spre un ceva nedefinit dar dorit e că nu vreau să mă pierd în şişca razelor din asfinţit nu cred în apus ca sfârşit ci ca o promisiune spre un nou răsărit şi mă închin înainte de somn Doamne ca musca pe păianjen te rog să mă ierţi şi să mă laşi încă să mai exist în pânza ta de lumină... * zi calmă de toamnă fără suflare de vânt cu soarele blând prefirat prin bolta de vie zi liniştită de toamnă ca tine femeie cu părul cărunt ce stai lângă mine... trăim fiecare amintirile-n gând fără cuvânt privim la ciorchinii ce strâng soare căldură arome în ei ca noi în noi reverie atât de cuminţi suntem că vrăbiuţele nefiresc de aproape vin lângă noi un vrăbioi pe rând celor patru puişori ce-şi tremură aripile le dă în cioc firimituri de miez de pâine grijuliu îi duce spre vasul cu apă să bea le arată cum să se scalde îi pregăteşte să se descurce în viaţă... aşa făcut-am şi noi singuri acum sub bolta de vie cu ei plecaţi peste zări...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate