Umbrele norilor se rostogolesc
În palmele întinse-ale florilor.

Iarba uscată, îngreunată de rouă,
pe obrazul pământului odihnește
și nu își mai amintește.

Doarme întreaga câmpie.
Lumina lunii în lumina stelelor
Și în fântâni ca iris înflorește
Din lumea cealaltă.

Drumul se târăște spre cer.
Fructe în orizont efemer.
Culori din umbre de nori,
Nuanțate sferic umplu distanțe.

Eu desenez orizonturi
Și adun zborul care
Din umbre dăruie înființare.