agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-25 | | Mai știi cum alergam prin oraș cu tălpile goale și-un pumn de vise în mâini? Sub pașii noștri străzile pustii se topeau risipind drumul spre copilărie De marginile vântului Ți-ai lovit ușor rotundul aripilor Și tot de atunci În fiecare seară, mi te cuibărești in inimă ca o pasăre migratoare pe o ramură de dor Învățându-mă cum să-ți ating pe furiș sufletul Mai știi cum Umbrele noastre scăldau uneori întunericul în farurile vreunei mașini rătăcite zgâindu-se de pe zidurile clădirilor, de printre garduri, de după stâlpi, ca fantomele unor saltimbanci de circ abandonat? Cum, luminile orașului plăpânde mușcau din bezna densă și apăsătoare creând mici cupole de ceruri tremurânde? Zidurile clădirilor aleargă și acum cu umbrele noastre ridând cu crăpăturile lor timpul În depărtare, înghesuite în bezna adâncă a nopții, farurile unei mașini rătăcite Adulmecă lacome drumul În curând se va face ziuă Iar amintirile ca niște stoluri de rândunici purtând fiecare părticele din imaginea ta vor zbura spre ceruri tremurânde să mi te recompună
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate