agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-26 | |
Când Luceafărul de dimineaţă mai era încă pe cer
Am început să scriu scrisori vesele şi triste Întâlnidu-mă cu pianistul de pe Stradela Vântului Şi cu toboşarul din Piaţa Ovidiu Am început o nouă viaţă... Îmi scria într-o zi librăreasa Minunica: „Tare greu trebuie să-ţi fie, să trăieşti în Consanţa, departe de Parcul Rozelor şi de tot spaţiul acela, al Eroilor, care a făcut şi încă mai face Istorie…” Îi scriam într-o zi lui Isihie răspunsul meu la povestea unei stânci. Tu ziceai să fac să fie viaţa ca o poezie, cu povestea în pictură, ca o alifie pe arsură… Pisica, Pestriţu, Bibliotecara, Cartea şi Scara Pregătesc scena cu amânarea Focul alchimic al amăgirilor Aburind fermentaţia de struguri, mere şi prune Peste cazanul în care fierbe tartanul Pentru şoseaua viitorului ce va să vină Când nu vor mai fi bani pentru maşină Pentru motorină, benzină şi pentru chenzină... Şi totuşi Acesta este doar începutul Nu eu, nici tu Doar El, Îngerul poeziei spune Cum şi de ce face marea valuri şi spume Cum din spuma mării şi din sămânţa uitării S-a născut Fata Mării Cu semnul mirării, agrafă-n coc Acel i-mic din gara unităţii imaginare Corabie cu pânzele albe, zburătoare Emoţie colorată care stă în picioare Numa într-o continuă mişcare Cu echilibrul cald-rece, amar-dulce Vine-pleacă, sus -jos, strânga-dreapta Bun-rău, frumos-urât, adevărat-fals Într-un perpetuu balans De acord cromatic între da şi nu Pe care nu-l spunem noi Nici eu şi nici tu Cum stăteam eu aşa, gură-cască Cu gândul să aprind o pipă De nicăieri, din ceaţă, azi dimineaţă Pestriţu îmi intră pe fereastră Cu un ineluş la piciorul rănit Se aşează pe capul Dorinei Trăgând cu ciocul de bileţelul din inel Dorina pune mâna pe el Ia bileţelul şi citeşte Fost ofiţer în armata austro-ungară În primul război mondial Şi-a pierdut mâna dreaptă Cu toate acestea, avea un scris frumos Cu mâna stângă scria caligrafic Cu literele înclinate pe spate Vorbele din popor erau pentru el Izvor de viaţă şi de înţelepciune "Ca dracu de tămâie" "Mintea românului de pe urmă" "Nu te pune cu prostu că are mintea odihnită" "Prietenia salvează omenia" "Fii tu mai întâi şi apoi să pretinzi la alţii…" Mă luai cu Scara Tympului Facem nod la aţă, ţinem minte Şi continuăm altădată Deocamdată, pescăruşii mei voiajori Mi-au pus pe pervaz Jurnalul Albastru Este jurnalul cu provocarea la Poezie Pe seama unei opere de artă Luat după însemnările de pe hartă M-am oprit la Păsărarul lui Ştefan Câlţia Tablou care s-a plimbat prin lume Până să ajungă la mine-n colecţie Cândva-undeva, cineva spunea Viaţa este viaţă, legată cu aţă Când se termină aţa, gata cu viaţa Ţine-te după mine şi are să-ţi fie bine Lipsisem o lună de la seminariile sloteriştilor Luasem la bani mărunţi spaţiile dirijate nelaticiale Dădusem şi peste o teoremă de factorizare Cu spaţii insulare, intermediare Nu dezvolt tema, mai bine pictez Tabloul va vorbi de la sine De la Tăcere la Linişte Distanţa este cât de la Algor la Mizar…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate