pe sus e-un nor ce jos sămânța-și zvârle
și pe morminte toarnă basmul alb
iar visul văzului e fără surle
sub soarele cu trupul razei slab.
tihnește-albit și îngerul pe turle,
ni-i sfânt omăt în al privirii jgheab,
pe sus e-un nor ce jos sământa-și zvârle
și pe morminte toarnă basmul alb.
în teatru-i doar actorul vânt să urle
că lebădă în iarnă-i pârcălab
și zgomotul lui verde-i cântec hleab,
deasupra florilor de dus pe gârle
pe sus e-un nor ce jos sămânța-și zvârle.