Acolo sus pe muntele nevăzut
Fiecare căutare își află izvorul
În ecoul singurătații mele
Cine să mă caute?, peste un vers
Îmi cresc cuvinte și le calc...
Cine să le asculte?, peste un gând
Așteptarea sapă, sapă ca o carie...
Am mai urcat puțin și văd
Mai sunt căutători de vise
Atât de singuri și ei cu ecoul lor
Neliniștea din pământ îi ridică
Spre același munte de suflet
Aceeași suferință, cu o altă culoare
Dor de veșnicie peste o umbră vie...