inima prizonieră în carcasa de carne
ar vrea iubite să zboare la tine
sufletul blocaje ar vrea să răstoarne
ocolind cu grijă riscuri serpentine.

muntele eliberării cu greu îl urc
cu poverile vieții precum Sisif
aș vrea morții ițele să-i încurc
să-mi rânduiesc amintirile în catastif.

norul durerii peste mine se prăvale
doruri nu mă lasă limpede să gândesc
în adâncurile mele răsună cavale
în lacrimile pure raze se oglindesc.

iubirea pentru tine e perfectă neatinsă
de stihiile morții de vremea extinsă.