agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-02-08 | |
E ușor a scrie versuri
când nimic nu ai a spune. Ars longa – perceptron în fumuri. Idei scapără, puține. Rotind pe-a minții cercuri impulsul fuge după sine, Prinde în dense nimburi fumuri și gânduri bune, bune de poduri, bune de drumuri... E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune. Însă multe idei bune ranforsează poduri, asfaltează drumuri, Duc suflete departe de-ale lor cătunuri... O mână de oameni (bărbați, de fapt) trudesc la drum, dau cu smoală, tasează cu zgură – o baladă industrială acolo în frig / căldură, într-o tăcere completă. E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune. Dar și cu idei bune, Și cu idul întors acasă pe poduri, de pe drumuri, Sensul trebuie să sune, Figuri puse-n narațiune, Aritmii peste simetrii în ordine să se-adune; și a lumii tânără, istorică, necruțătoare pasiune! Pasiunile reformate de timpul părtinitor, Sfidate numai de un ornitolog superior și numeroase păsărele somnoroase pe-o cracă de pasiuni plenar uitate, Ciripit viu de păsări dodo a căror energie ne scapă. Nemaipomenite exponate. Cu idei și pasiune, Figuri închise, Figuri longiline, ce-au avut a spune pierdute sub poduri, pierdute pe drumuri? Lumi pline de pasiune, preludii curmate răbufnind în vagă misiune, Câte poeme-s morminte de graiuri suspendate?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate