agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 322 .



Baba-Oarba
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Itu52 ]

2022-03-24  |     | 



O larmă mare cuprinde curtea școlii,
e un vacarm spontan, necontrolat,
răsună-n zări precum furtuna mării,
purtând plăcerea jocului nevinovat.

Arena încropită-n centrul curții,
din fantezia micilor ștrengari,
captează prin scornirea minții,
conglomeratul galeriei de puștani.

Se agită mâini, se țopăie, se aude o chiuită,
bâjbâie Baba, se poticnește, o ia sughițul,
înșfacă-n gol, se-ntoarce când e fin lovită
și prinde, în delirul gloatei, deghicitul.

Îi pipăie obrazul sub droaia de priviri,
nasul, ochii, părul și tot îmbrăcatul,
rămâne încurcată, scobește-n amintiri,
spune ceva și-așteaptă rezultatul.

Și, cade voalul neputinței, dar e îngândurată,
dacă între timp e altul deghicitul?
Sau este el, doar îmbrăcarea-i e schimbată?
Ce-i? Adevăr, sau ea rămâne păcălitul!

O larma mare străbate țări și continente,
cutremure-n Pământ cu pasul controlat,
revarsă în mulțimi, ca bolile demente,
torente depresive prin jocul selectat.

E mare scena lumii, plină de activiști,
stăpânii media-printată, a tot ce e șoptit
și-a câte arată sticla prin turma de artiști
ce sflederesc noroade în scop de năucit.

Explozia de unde se împrăștie-n popor,
se-mbogățesc rețete cu știința-n preparate,
se-ntind capcane și chingile de zor,
să lege împricinați cu fapte deocheate.


Se agită zurbagii, țopăie cu chiuit,
ochii minții cad în vrie la al Oarbei pipăit,
latră-ntruna, plâng și râd nechibzuit,
așa cere făcătura la-ndreptarea din smintit.

Jocul Babei i-o clipită, farmec pentru viitor,
e naiv, lipsit de trucuri ca ai săi curați actori.
Jocul Oarbei i-o cernire, subversiv, provocator,
pune-n criptă taine multe și zănatici trecători.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!