Nu știu niciodată
cum se va încheia poemul.
asemenea pictorului, mă așez în fața culorilor
și le întreb: tu ce vei fi, pace? tu, poate zgomot?
vei fi tu durere sau umbră?
tu, floare, ori un veac de tăcere?
ori armă, ori zid, ori icoană?
ori...?
Nu știu niciodată cum se va încheia poemul,
după cum niciun martor al răsăritului de soare
nu știe dacă și cum și unde va ajunge,
până spre seară,
simpla sa mărturie.