agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-05-15 | |
Mă doare-n stânga şi nu am cui să spun,
vă iubesc aşa de mult, încât nu las loc de de voi, daţi-vă mie şi vă promit c-o să iubiţi cât mine, sunt cel mai puţin egoist dintre egoiştii sinceri, cam cum e becul pe întrerupător, şi lumina pe molie; iubesc cât voi la un loc, pentru că ştiu să privesc fluturele care cântă la osul uitat, osul ăla din care a înviat fluturele care vă intră-n casa, explodându-se de lustră, osul ăla din cimitirul ăla pe lângă care treceţi cu maşina aia atunci când nu vreţi decât acasa voastră, paşii voştri, somnul vostru, voii voştri. Ştiţi că va veni ziua în care ne vom împreuna palmele pe piept ca o promisiune solemnă făcută nouă? Aşa cum se-mpreunează frunzele atunci când nu sunt văzute, aşa cum caii sălbatici urcă pe morminte pomenind mânjii de la minus două etaje, aşa cum muşcăm din puiul furat de sub cloşcă, aşa va veni ziua aia în care vom cerşi clipe de la eternitatea pe care credeam c-o avem. Aşa că daţi-vă mie ca să va dau vouă ca să mă daţi mie şi tot aşa ca un leagăn roşu etern, neştiut de nimeni în afara noastră.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate