Strada e plină de oameni
Mașini, nu mai știi unde să te uiți
Așa că îți lași privirea în voie
Dar de fapt ea hotărăște ce îți alegi
Și pentru puțin hazard
Alegi ce nu îți poți permite
Și subconștientul își dă seama
Că te joci cu el
Și se joacă
Îți arată nebănuite căi
Prin care poți obține
Ceea ce nu îți poți permite
Și totul se referă la munca totală
Aici parcă ar fi aurora boreală
Deoarece îți dorești
Ceea ce vor avea
De-abia copii tăi