sunt în periplu cu gașca de prieteni
o lume plină de minuni ne-așteaptă
încălțați în ghete care au pinteni
zilnic bătătorim calea cea dreaptă.

nu știu că m-aș face fără prietenii mei
optimism speranță și elan frenetic
mi-au dat să-mi pot clădi nou temei
între ruinele timpului bezmetic.

pe umerii lor tâmpla îmi odihnesc
cu vorbe dulci îmi risipesc amarul
prietenia-i sacră este dar ceresc
și bucurii îmi oferă cu carul.

luminos omagiu le strecor sub frunte
pentru dragostea lor cât un munte.