taci până ți se cos buzele în acest azi teribil
ni s-au programat viețile
dacă nu ești cu mine acum
niciodată nu vom întâlni sentimente la drumul mare
tainice se întrepătrund primitiv
suntem din convingere muți
pe lângă noi roiesc invidiile în polenul florilor
avangarda cuvintelor se preface că
ne asigură un spațiu poetic
fluturăm cele trei culori reprezentative
întreb totuși
unde sunt grâul seninul și dragostea
ca să mă aflu în treabă
spuneam doar că se tace irezistibil
e un zid puternic nu cred să cadă vreodată
mă uimește puterea de a nu spune nimic
câtă vreme e de strigat în gura mare
la iubire înainte
foc
ard pădurile sentimentelor noastre
ard

cenușa iubirii dusă de vânt