primele raze de soare
nuanțează
în culori optimiste
trecutele dureri.
două vrăbii curioase
au poposit
pe farfurioara
de ceai.

petunii curgătoare
domolesc
asprimea zidurilor scorojite.
insensibile-s
la bătăile ornicului;
nu le pasă de capriciile vremii;
prin limbajul secret al culorilor
șoptesc:
nu-ți pierde speranța!

frunzele hostei-
regina din umbră,
înviorează
cu nuanțe de verde-gălbui
trecerea norilor;
încercând,
să descopere realitatea
din spatele iluziei...

un parfum acrișor
te trezește
din deșertul visării.
florile roz-palid
de cimbru-
din cana de ceai,
parcă experimentează
luciditatea reveriei.

ademenită
de tonul-nțepător
al păiușului albastru,
o libelulă
nu mai găsește
drumul de-ntoarcere...
dar, jocul nu s-a sfârșit:
într-o nouă simulare,
e posibil,
să se descurce mai bine.

trompeta cățărătoare
sfidând gerul,
îmbracă cu flori roșii-portocalii
coloanele.
la ceasul vecerniei,
pe malurile strâmtorii.
luna atinge evlavioasă
vibrația
unor lumi suprapuse.