a bătut iar toamna la ușa mea
cu coșul plin de struguri nuci și mere
grațioasă și cochetă-n rochia de catifea
o tratez cu cafea îndulcită cu miere.

în cufărul cu emoții mi-a pus lavandă
moliile hrăpărețe să nu le roadă
liniștea înmiresmată alunecă în glandă
fac cu sentimentele ticluită paradă.

nostalgia arămie plămădește o romanță
în fundalul gândului cântă un saxofon
toamna se strecoară plină de eleganță
în sufletul meu vorbind la microfon.

minunile toamnei curg ca o cascadă
e vremea recoltelor ce dulce corvoadă.