clapele timpului când albe când negre
mai compun un cântec pentru viață
precum pianul cu acorduri integre
instrumentat de-o iubire măreață.

cade bruma iar peste codrii de aramă
dar ciocârlii și mierle continuă să cânte
învăț de la ele să nu-mi fie teamă
că mă vor părăsi luminile sfinte.

speranțe solare vreau să plămădesc
îmi este dragă lumea așa cum este
cu nevoi și griji care se oglindesc
în fântânile dragostei celeste.

soarele îmi promite o iarnă blândă
milostiv cu inima surmenată plăpândă.