agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-12-02 | |
Am ajuns să-mi aprind ţigara de la aprinzătorul de aragaz
aşa cum altădata oamenii se aprindeau de la mine om fiind între oameni ce cană de apă, lumânare, pat, scara la cer a lui sorescu eşti nebun boss mori singur băi însinguratule niciodată singur! mori ca leuşteanul pe cefele interolpilor ca botoxul pe buze anti-patriarhale, anti neo bio duo sex pro curcubeu că nu mai ştim nici măcar să definim cuvântul nu ştim din prea multă libertate cum ar fi boss zice el nu merg pe 1 decembrie mă retrag fi-ţi-ar retragerea cană aprinsă la pat să-ţi fie m-ai ginit că-s poet şi am sex definit şi identificabil că din sex porneşte şi-n sex se săvârşeşte înalta şi măreaţa morală plăcerea aia dulceagă câteodată dublă când stai crăcănat la marginea patului stropeşti cu copiii niciodată demni de om şi-ţi promiţi c-o să fii blând şi tolerant iar pe cei care nu vor să-nveţe blândeţea şi toleranţa o să-i inveţi tu cu parul câte patru pari pe spinare de om sau animal după caz cum spuneam că m-am pierdut cu năduful mor ca leuşteanul că e verde parfumează şi-i ciorbar ştiu şi eu cuvântul dar numai pe la margini şi nicio margarină nu-mi pot lua de el ha ha ha împrăştii mărgăritare la porci cum spunea eminescu cu e mare nu ştiu dacă e vorba lui sau a furat-o dar îl cred pe eminescu cu e mare el nu a furat decât un cufăr cu cărţi şi un zâmbet de curtezană octogenăriţă că să fiu blând şi să nu-mi atrag procese de politică incorectă alţii i-ar spune dedi sugăr sau ceva asta ca să vedeţi cât de înapoaite îs (unele! corect politic) astea de se cred înaintatele secolului 21 pe când chestia asta s-a făcut prima oară când eva voia kfc adam mc donalds şi le-a dat Dumnezeu în cap cu coaste la grătar dar închid paranteza când sunt singurul vorbitor printre analfabeţii care mă iubesc nici nu mă mai mir că nu ştiu cum dracu se zice la aprinzătorul ăsta de aragaz care nu scoate frate decât o scânteie care seamănă cu ceva ploaie cu ceva piatră cu ceva pământ cu ceva cuvânt.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate