cel puțin câteva drumuri
zi de zi
duc spre iarnă:
strigătul mut presat în strigătele altor zile,
recunoștința lăsată la nesfârșit să aștepte
în afara inimii,
necredința că lumina risipește întunericul
(dacă tragi draperiile).
cel puțin câteva drumuri
duc spre iarnă în fiecare zi –
Iarna la care adaugi mereu,
ca viscolul ce împinge troienele în ușă,
ca un copil ce adună zăpada
în buzunare.