agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 642 .



Alegorie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lebada_neagra ]

2023-02-06  |     | 



A fost odată un copil pe malul unei ape.
Și era în luptă cu toată lumea.

Lumea lui era dominată de cei ce “știau întotdeauna ce este mai bine pentru el”.
Numai el nu știa de ce “ceea ce era bine pentru el” nu îl făcea fericit.

Și cum nimic din ceea ce i se cerea nu îl făcea să simtă căldură, iubire, plăcere, pace,
copilul a început să lupte cu sine, cu ceilalți, cu ceea ce i se spunea că îi va aduce “fericire în ceruri”.

A luptat cu ceilalți și împotriva a tot și toate.
...și în iureșul de emoții și adrenalină s-a crezut fericit...

Bărbat fiind a înțeles că lupta îți dă motive de a te manifesta dar nu te poate face fericit.
Și a început să caute ceea ce pierduse fiind copil: unicitatea, individualitatea, sinele.
Lupta lui a devenit căutare. Căutare de sine. Căutare în alții.

Era trist.
Zilele treceau și copilul de altădată încă îi bântuia visele, speranțele, viața.
Se căuta pe sine cu ciudă, intens, la limita ființei,
în munți.

Se rătăcea însă mereu în ițele trecutului și
singur cu sine
reîncepea lupta cu toată lumea.

...și-a obosit...

...cea mai crâncenă luptă era cu El...Acel El spre care îl tot împinseseră alții...Un El pe care fusese obligat să îl iubească și pe care acum îl ura!

Și într-o zi, dintre nămeți de zăpadă, cu o ceașcă de ceai în mână, a înțeles cum a început totul:
“A fost odată un copil pe malul unei ape și era în luptă cu toată lumea...”

Deasupra lui cerul își desfăcea perdelele de nori și o lumină blândă îi mângâia fața înroșită de ger.

Un bărbat cu un copil suferind în inimă a băut un ceai pe crestele iernii și i-a cerșit copilului ascuns în cuferele minții doi taleri.

Zâmbind cu blândețe a înțeles în sfârșit că luptase până acum cu o ...alegorie.
Norii se desfăceau încă în fâșii albe desupra brazilor încovoiați de furtuni.

Bătuse de amiază, în vale, într-o clopotniță de mânăstire.
Cerul zâmbea.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!