agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-02-07 | |
Ca un fulger ne mușcă de sânge vremea albelor, tristelor văi.
De simțim lepădarea, de plânge în noi plânsul, se-aud zurgălăi și-n albastrele porți de lumină, se preface zăpada în munți, când profeții-s pitici de grădină, printre oameni cu mult mai mărunți, părăsindu-ne-n umbra de ceară a minunii ce-n taină s-a scurs pe potecile unde vegheară vânători de fantome un urs românesc ce în lanțuri mai joacă pe-un cântat cu oftaturi, străin, de bătut vântul negru în toacă, de plecat când troienele vin. Și prin nouri din plânset se-aude mielul vânăt în iesle, zălog în pădurea cu fiarele crude, din al umbrelor umblet olog, ce-a rămas să ne bântuie-n oase, ca-n fereastră un craniu uscat legănat de coșmarele scoase de prin mintea din urmă-n căscat, că-i târziul de somn ori de moarte, de ajuns cât mai este Pământ, de lăsat de pe-acum să ne poarte drept cernutul lui ultim veșmânt, ce-l înghite și pierde din sine, coborând în adâncul de jar, până-n iadul ce-n tulbure vine să ne-amestece viețile. Dar când profeții-s pitici de grădină, printre oameni cu mult mai mărunți și-n albastrele porți de lumină, se preface zăpada în munți, de simțim lepădarea, de plânge în noi plânsul, se-aud zurgălăi. Ca un fulger ne mușcă de sânge vremea albelor, tristelor văi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate