miroase ceva a pâine caldă,
parcă aș fi eu
sunt speriată ca de o jucărie cu arc cu capul de clovn
totul fuge de la mine, lumina chiar
mă socoate drept oglindă
lovește și fuge
oamenii își aruncă cuvintele în pălăria mea de cerșetor
lovesc și fug

îmi amintesc că mirosea la fel într-o zi
când cineva mă ducea în cârcă peste o apă
poate că atunci m-am molipsit
poate că doar acum miros și eu la fel
dar mi-e frică