În temniţa uitării des se zace,
Neamintirea-i iadului unealtă,
Adânc memorie în scenă naltă
La Domn nu duce fostul greu de pace.

În zori aduci aminte ziuă altă
Icoana în zidiri a rugă tace
Zenitul din nadir îl bei rapace
Şi ieri în gândul tău nici nu tresaltă.

Şi cum fi altfel mâine-n alergare
De uiţi şi-altarul timpului de azi
Şi vremea ta deliciu-a curge are.

În agonii îţi picură extazi,
Moşnegi cu raclele în buzunare,
Deasupra venerezi de-n moarte cazi.