FRACTURAT
Sunt fracturat, din cap până-n picioare,
Suduri grotești mi-au înnădit tot corpul,
Vreuna-n plus, acum nici nu mai doare,
E doar un semn ce-mi decorează trupul.

La început mi-au rupt din calcaneu,
Mușcând din anticele-mi rădăcini,
M-au gratulat cu vână de aheu,
Spunând c-am apărut din... mărăcini.

Fractură am chiar lângă tarsiene,
Acolo, lângă glezna nepereche,
Au încercat o alchimie-n vene:
Istoria veche și foarte veche.

M-au frânt apoi la tibii, sub genunchi,
Amestecând dea valma geți cu goți,
Au strâns tot răul înr-un mic mănunchi,
Și-au scris la toți povești pentru netoți.

Femuru-i spart bucată cu bucată,
Lipsesc bucăți de zeci, sute de ani,
Voievodatele de altădată,
Sudate-s în atele din ciocani.

Coaste întregi eu nu mai am niciuna,
Fisuri în toate, de la est la vest,
Iar cele false întăresc minciuna,
Plutesc și levitează malonest.

Chiar dacă tot sunt noduri de fractură,
Stau drept și mândru în furtuni și timpuri,
Căci nu vor reuși vreodat să-mi ia din gură,
Limba străbună ce trece prin potopuri.