De-aș cuprinde umbrele, iubito,-n ochi,
n-aș încărca c-o miopie-incipientă ziua,
n-am cum, zilnic fac naveta până-n Competa
cu scuterul șefului, să-i dichisesc tarlaua

El, Pedro Sanchez de Caminos, are-o fermă
în care i s-au copt acum zucchini, lămâi,
evacuez mizeria din jacuzzi, nisip, crengi,
mă lupt cu păsările, să nu-i păteze curtea

Mai au puțin și se coc în martie smochinii,
bananierii au flori ascuțite, albe stilete,
cactușii au făcut muguri, lavandei-i priește
aerul, trandafirul iese țanțoș din trifoi

Iubito, aici, la marginea Competei arșița
a pus deja stăpânire pe stânci și culmi,
încep să vină șerpii să soarbă ultimi stropi
din ugerul caprei sălbatice pentru puii lor

Printre leandrii deja înfloriți am găsit
un porumbel atacat de ereții hrăpăreți,
de harpiile rele ca niște Electre, Medee,
l-am îngrijit degeaba, a borât apa băută

Zace eroul Andaluziei, desprins cu alt zbor
în palmele mele încă, căutând câmp cu mohor