agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 677 .



Frontul meu se sparge-n val pontic
poezie [ ]
Stoicismul ca promisiune a liricii involuntare Colecţia: Texte Filozofice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [JohnDee ]

2023-03-25  |     | 



Mai bine văd stelele
în nefaste atacuri,
cea mai strălucitoare
stea cum se-nnegrește,
o ia dracul,
o-ncremenește
lovind-o-n magma de mamă,
în inima creierului, ca fostă
șefă de familie planetară

Atât de stoic m-am prigonit ca artist,
"Irinele, Irinele, să nu te prigonești,
știu că-i invidiezi pe Alexandru Repan
și pe Victor Rebengiuc, îi adori,
nu te simți nicicând zeu,
monstru ca ei doi, maestru olimpian
al teatrului, al cinematografiei!",
mi-ar repeta și-n somn, și-n căință
o voce de sus, ori chiar din piept

Atât de puțin simt în cuvinte nespuse
zi de zi, an de an
durerea unui loc pe care-l voi lăsa
gol, neocupat cu fundul,
plăcuța, caseta de oase
în Parnas —
mi-am pornit din tinerețe lenea-n vers
cu Vera la ture multe
și-am încercat să îi dau replică fermă
stăpânului tembel de peste dedesubturi
lăsându-mă la douăzeci de ani de fumat
pentru poezia unită cu viața

Iubirea nu arde-n viață
decât alimentată
de gânduri albe,
tăceri nestrămutate,
nu poți găsi ușor
scăpare din încercuiri
decât atunci când ataci
prin surprindere și spargi
frontul morții tale

Iubito, nu există dar mai mare-ntre poeți
decât să fiu pe metereze, într-un asediu,
să torn din butoaie smoală-aprinsă, săgeți
și să mulțumesc cerurilor, pământului meu
că nu sunt roman, exilat, ajuns de plâns,
fără soție, rang, public, Publius Ovidius
Naso, ci un poet minor băștinaș, sortit
uitării nemiloase ca val pontic,
nu mediteranean

Lirica mea-i doar involuntară,
nu mă presează s-o scot din mine,
nu mă obligă la nicio înregistrare,
nu mă mai prinde prin cercuri,
nu mă face să te neglijez,
iubita mea, viața mea cu bucurii și drame,
vorba mea cea eliberată-n vânt,
neprinsă-n rânduri, neinscripționată


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!