Am dorit să scriu în tăcere
și m-am ales cu toate versurile
într-o cutie cu chibrituri numărate-
din pasiune, fără să am normă întreagă
le-am învățat să se obișnuiască cu lumina
făcută de arderea chibritului în schimbul
trei,
să-mi pot vedea și nivelul notelor,
toate cu măsură și pe măsură.
Prietenii acelei trupe de înscrisuri
își șterg sudoarea, crezând că vreo schijă
îi v-a săgeta ca pe Achilles în călcâie
și vor sfârși asemeni lui, în focul luptei
din Troia.

Semne de carte și gloriei sale din zorii
zilei următoare
le-au pus vulturii,
cei mai puternici dintre "ahei",
vizibil așezate între ultima pagină scrisă
și coli albe, încât să nu par cel mai mic
Myrmidon în această cetate enormă a scri-
sului din zilele noastre.

Continui să scriu și mai pun în acest car
de luptă și foc
cuvinte înghețate, până ce se vor
metamorfoza în stiluri "Ovidiene",
ce lovesc gândurile stafilopozilor
tăcuți,
mai apoi, ajutat de spiritul lui Hêfaistos
voi stinge rănile dureroase ale versurilor
aflate-n cutia cu chibrituri,
în apa mării.