agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1067 .



ulysse
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2023-03-31  |     | 



am crezut că o să găsesc pe youtube un clip cu marilyn monroe citind ulysse
dar e doar o fotografie, nu voce, nu trăire, de fapt nu are importanță,
azi e ziua ta și trec prin ea la fel ca ulysse, știi, toată dragostea se
întîmplă într-o zi, într-o clipă, ca atunci cînd sufli în lumînări
și îți pui o singură dorință. așteptarea e și ea o durere
și nici nu cred în bucuria pomilor înfloriți, cred că și pe ei îi doare
de la floare la fruct și chiar mai departe, după ce fructul cade
îl doare pînă prinde rod, abia atunci vine liniștea, iubirea, fericirea.

poate de aia și eu sunt un fel de ulise, cu gîndul către o casă pe care n-am avut-o
plutind pe o mare de lipsuri, pe un ocean artificial dar cu atît mai dureros
să simți golul sintetic, să te uiți la fostele iubite de parcă ai avea prosopagnosia,
să tînjesc după tine ca după biserica pe care mi-am propus să o construiesc,
biserica din care am o singură cărămidă și o folosesc pe post de inimă.

sunt nori, aici în bucurești, e și ziua lui nichita, toată lumea dă buzna pe el
cum se întîmpla odinioară, dar eu beau să te văd imprimată pe cer ca o proiecție
cu lasere fine, cum ai scrie poemul norilor și al bărbatului rătăcit
care s-a îmbătat și nu mai știe drumul spre casă, să fiu ca un pictor
care și-a tăiat o ureche, ca un pictor care și-a băut certificatul de căsătorie,
să fiu zdrobit de propria-mi biserică, dar să ajung la tine cu o frunză veștejită
în loc de floare, o frunză în nervurile căreia să citești drumurile mele din palmă

neputința mea, dragostea mea, sufocările mele cînd mă trezesc și-mi dau seama
că nu ești, că ești proiecția mea peste nichita. nici măcar o fotografie cu tine nu am
să mi-o pun pe umăr, să stau la soare, să mă bronzez pînă îmi apare un tatuaj,
dragostea mea, n-am decît un băț de alun ca să pescuiesc în dîmbovița
balena aia mare care să mă înghită să mă aducă la tine. mai am o singură țigară,
oceanul de traversat, dar cumva știu că am ajuns, pentru că vîntul va purta
fumul acesta de la țigară pînă se va amesteca în fumul lumînărilor, cîte vor fi.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!