ce mai faci
mor în fiecare zi câte puțin
a intrat singurătatea în oase
își sapă cavou
aiurea
asta trăiește cât istoria
istorie suntem noi
iubirea
s-a gârbovit
stă pe bancă la soarele ăsta
pripit ca o mămăligă
și așteaptă să fie tăiată cu ața
pe masa cu trei picioare
de-ai zice că stă față în față
cu Tatăl cu Fiul cu Duhul