lucirile amintirii redesenează chipul stăpânei lor!
norul vulcanic împinge de la spate popoarele migratoare
- cenuşiu, uruind ameninţător -
acolo, cu o viteză din ce în ce mai mare.


(gând al puterii blânde, - răbdător)
tu zâmbești de la celălalt capăt al vremilor călătoare;
- mereu înfiptă în verdele copleșitor -,
neclintită în apele reci ale noii ere barbare.


... iubirea ta îmblânzește acea foame colosală, mișcătoare, -
și dezarmează războinicii stepei; se retrag către mare.
pe sub cerul abia desprins de pământ, mișcător,


briza sărată mângâie drumuri șerpuite, poduri lucitoare.
mi-e dor de tine; ca și cum norul vulcanic, amenințător,
- ar sta pe razele privirilor tale


strălucitoare!