femeile cu o mie de suflete mușcă din bărbați
din aerul prin care se mișcă spre o viață ciudată
făcută din momente trăite doar dacă știi
ce înseamnă a trăi cât îți propui
să faci anume lucruri
dar cineva ori ceva răstoarnă totul
te trezești făcând împotrivă ceea ce
nici prin minte nu ți-ar fi trecut luptându-te cu tine
fără să știi când a început războiul
arunci cu lacrimogene cu haine
rămâi gol în mediul uman

mușcă din dorințele lor fără vârstă
descusute în locuri esențiale
nebunia degenerează în pierderi și suferințe
destramă visele aruncate de pe noi ca pe niște
haine prea purtate fără niciun rost
de unde vise în vremuri ca astea
le vine să muște din carnea lor de bărbați
din bărbații cu sufletul măsurat în parseci
să se plimbe în peisajul lor rupt din harta universală
lipită cu sângele unei iubiri pe care n-o poți căuta pe google
nu e de mâna a doua nu miroase-a alte femei
se caută în bărbații îmbrăcați în poezia unei vieți nebune