femeia țară cum îți place să o părăsești
să nu te mai uiți înapoi
cât ai cheltuit cu ea să fie elegantă
pe tocuri de zece
suplă și primitoare
caldă molatecă
ai colindat-o în lung și în lat
ai vizitat orice peșteră orice colină
prin apele ei te-ai scăldat
în adâncul mării încă asculți tropotele căluților

cum ți-ai dori să ieși din ea fără nicio remușcare
să o abandonezi cu mirosul nopților în care
ți-a oferit fiecare por al sălbăticiei
pădurea steiurile lacurile pe toate le-ai avut

de cum vei trece pragul
străina îți va fi eclipsă totală de soare