=Sonet imperfect, cu măsură (lungă)=


Un an mai pun, dar prin pădure doară
Să dau cu mâna-n zimțul de stejar
De aș găsi vreun măr, măslini, măcar
Livezi, în loc de spot cu tămâioară.

Căci în păduri e frig, pe părul meu de var
Ce-mi cade în ureche, văd o gară
Marfare trec, sunt lungi ca și o scară
Ce duce înspre cer, ca într-un scuar.

Sunt drumuri difuzate de tot cucul
De vrăbiuța, ce îmi ține trena...
Din apa mării, nu-ți străbate euglena

Decât ca să îmi roadă, mie, nucul.
Căci ce e timpul animalului rănit
Decât un sân ce-i smuls de-un prunc oprit.