din straja dimineții se duceau lupte grele amețitoare
cu harbaleta cu pistolul cu gloanțe de diamant corp la corp
fiecare atârna în lanțuri grele tocite lanțuri de schivnic
sufletul începuse să crească să crească
acest fapt nu mai constituia pentru nimeni
o amenințare reală fiind mai mult o supoziție
pasăre de pradă &foarte amară cu pene negre
aproape metalice a cărei desfășurare de aripi
întuneca orizontul și soarele negru
umbra speranței de viață la tropice
se mărșăluia în șir indian
aliniați după sine
se dansa aprilin ca -ntr-un poem neterminat al lui eliot
voiseră să-l sfâșie
în fiecare secundă era bun de mâncare
l-au tăiat bucăți
au împărțit bucățile de carne
trupul lui
loruși
în pungi roz și negre l-au dus în hypermarketuri
și-au proiectat un film de hitchcock
cu tot cu oase au dorit să-l înfulece
să-l îngurgiteze să-l mestece
fărîmă după fărâmă firimitură cu firimitură
să-l vomite pocindu-l la ny paris londra tokyo rio buenos aires canberra
printre azteci și-au adus aminte copilăria pământului
până înspre seară în univers au fost mai multe revoluții
de sânge în primul rând
hemoragia nu a cuprins și faraonii
mie mi-au lăsat doar limba sfântului maxim mărturisitorul
apoi mi-au tăiat-o Doamne cât de bun de mâncare pot fi în tot pământul
și încă VIU