porți dragostea în lesă nu o lași de capul ei,
întrebările se răzbună,
le smulgi din rădăcină ele cresc la loc.

porți durerea ca o cocoașă, te încovoaie,
nu te lasă să vezi cerul,
nimeni nu te mai întreabă pe ce parte dormi,
de ce te mai dor unele absențe.

în oglinda spartă a zilelor
privești cum timpul curge -
se varsă subtil în albia verii.