În noaptea noastră înțelegem
Că veacuri multe se perindă
Pe al timpului oglindă;
Selene doarme în descânt,
E-o tăcere albă ca mătasea pe pământ.

Ridică-ți gândul înspre stele.
Ochi ai nopții ne privesc dincolo de vreme
Și-aprind flăcări animate de al nostru ideal placid
Ca o noapte fermecată
De al verii Nepătruns timid.
Rămân vise netrăite
Pe cărări neizbăvite,
Ne-am cam săturat de timp.