agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-06-16 | |
Un tren avem cu toții-n viață,
Mai lung, mai scurt sau trepidant, Vieți de vagoane-am adunat, Pe cer senin sau mai cu ceață. Și-o gară-avem, nimeni n-o știe, În care mulți au poposit, Dar trenu-acesta s-a oprit, Iar halta vieții e pustie. Trenuri de foc îmi curg în vine, Un șuierat, un aspru cânt, Azi trenul mușcă din pământ, Tren fantomatic, fără șine. Am depășit a vieții poartă, Nu mai am timp nici de semnal, Un ultim șuierat fatal, O gară pe o linie moartă. Peronu-i gol în dimineață, Un ultim tren, un ultim dor, Un tren cu-n ultim călător, Pendulă între iad și viață. Aștept în gară-un ultim zbor, Pe-al vieții scurt mosor de ață, Tristețea mi-a-ngheţat pe față, Iar n-am bilet Bătrâne Controlor… Macazul vieții astăzi a căzut pe-o linie moartă... Trenul l-am pierdut!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate