Muza mereu ocupație și febleți
Chiar dacă-a fost o persoană avântată
Și are mândria din care ia dulceți
I-a ajuns-n rime să fie cântată

Vedeam romantică frumusețea lunii
Și chiar spoream scriind cuvânt lângă cuvânt
Mă miram cum de durează cum zic unii
Acum este prietenă cu acel pământ

După ce acolo a legat prietenii
Ziceam și eu: de ce nu-mi vii? de ce nu-mi vii
Totuși acolo, muncă înjositoare
Sper să și revină, zic eu în gând tare