Din cântecul fiecărei camere
răcoare de crepuscul să vină,
geamuri, ușă
balcoane
deschide-mi, trage perdeaua
să intre fie zorii de-cu-noaptea
pe ducă,
fie soarele ce-apune, răsare,
tot peisajul nemicșorat,
mărit, apropiat c-o lunetă
de pe Lună într-o zi minunată
de 23 August — hai, reală,
eliberată de dușmani
afară
ne așteapți goală, sălbatică,
ca o iubire nesfârșită,
țară