Pescărușii mării, zavragii precum rușii
pe 7 noiembrie 1917
bombardează de 1 Decembrie 2022 Constanța.
Dintr-un ordin austriac și german, conjugat.
Atacă hămesiți porumbeii.
Centrul arată rău, întristat.
Zidurile a sute de clădiri
au fost săpate cu picamerul.
Dacă ar fi existat o piață civică,
ar fi modificat-o la sânge,
nelăsând piatră pe piatră.
Nu mai e nicio boemă să trăiești în Tomis.
Ațipit pe undeva, genius loci,
cu șarpele Glycon, patera și cornul
fostei ambulanțe din Roma
la care mai tânjea disperat în scrisori,
ghidul fantomelor, Ovidiu,
după credințele vechilor greci tomitani,
n-are cum respira prin tuburile
noilor instalații de iluminat
arătând precum artileria antiaeriana
în miniatură.
Arheologii șobolani
speră să-i mai găsească,
muncitori, sarcofagul,
dar el a vrut ritual mai simplu,
zalmoxian. Poate c-a fost incinerat.
Poate l-au mâncat iarna-n Sciția lupii.
Un pescăruș puiandru, mai căpos,
c-un frac alb-maroniu, dar voinic
patrulează ca bodyguard
în față la magazinul Tomis.
Nu se mai termină după un an întreg
cu lucrările.
Fortăreței maritime
nici după încă un an edilii
drumurile nu-i vor termina,
orașul parcă-i numai arat, nu asfaltat.
Olandezii au terminat de distrus țărmul vechi.
Au făcut plățile ca parte contractantă românii.
Flamanzii mai nordici ne-au lăsat... plaje generoase.
Portul Constanța încă nu l-au cumpărat
cei din Rotterdam. Încă nu-i timpul pierdut.
După Marcel Proust, nu mai are "căutare".
Mulți primari din România de astăzi sunt...
"Les faux monnayeurs".
Dacă e să-l mai citim în cheie satirică
pe André Gide.
"Fructele pământului", imaginile splendide
luate de marii cineaști români
și de autorii documentarelor pe litoral
au fost brusc uitate