gândul

cometă pe cerul

interior

mă face fericit

uneori îl prind

în capcana unui vis

cu ochii deschişi

şi devine

cuvânt

cuvântul călătoreşte şi el

pe o mare albă

în căutarea unui ţărm

eu îl privesc

cum se duce

tu îl priveşti

cum soseşte

pe coama unui val

şi te bucuri

când îţi mângâie

sufletul

uneori

trece o cometă

pe cerul nopţii

gândul lui Dumnezeu

se întâlneşte

cu gândul meu

într-o lacrimă

lacrima cade tăcut

pe pământ

prevestind

o altă călătorie