suntem nimic, prietene/caii cu poveri de gânduri au intrat în hățișul de la marginea bălții/nu mai sunt hoți care să-i răpească/rămânem cu ceva/poate cu aceeași oboseală care ne destramă puterea de a crede/verbele se conjugă/nu mai știm unul de altul/tu-mi spui că mă zbat/eu curg prin sângele tău/dau de goluri și mă întreb unde-i mâna care-mi tremura cuvintele?