toamna, vremea nostalgiilor adevărate,
când doruri, dureri, visuri și iubiri,
toate se transformă în vaste amintiri,
care se adună în sertare preacurate.

dar am prieteni cu care zilnic vorbesc,
despre speranțe verzi și mult optimism,
sufletul îmi este plin de romantism,
oricum ar fi toamna eu știu să o iubesc.

natura din mine nu va fi pustie,
chiar dacă gânduri cad peste alei,
precum frunzele de castani și tei
și cade peste ele bruma argintie.

e vremea crizantemelor multicolore,
îmi zâmbesc și tăcerile lor sunt sonore.