Niciodată nu am văzut-o
pe mama să plângă.

Îmi spuneam:
mama are inima de granit,
în venele ei conviețuiesc
în bună pace gerul arctic
și arșița Saharei.

Palmele ei sunt
petale de nu-mă-uita,
din ele rodesc
inima bună,
privirea blândă
și toată lumina
care desenează liniștea

în casa noastră.