De raze luna sus e în cămașă
Pe dedesubt având opacă piele
De ea anin nărav privirii mele
Ce trupul ei în mine îl înfașă.

Prin gând lăuntru-mi calcă drum de stele
Ce-n văz e-o neputință uriașă
Cunoașterea prin ochi zadaru-ngrașă
C-a ști și-n cuget greu e să se spele.

Și noaptea se prăvale către brumă
Spre soarele ce-i doar lumină-n dinți,
Spre-a ta caniculă iubito du-mă.

La gura sobei tale să mă minți
Cu basm ce are bucuria mumă
Poveste una pe la zei părinți.