Un ochi stă întins pe asfalt și privește cerul
Alt ochi stă în cer și privește în jos
Nu știu ce gândesc și caut reperul
Din verbul a fi, sunt și am fost.

O mână stă scufundată in marea cea mare
Altă mână tot simte nisip voluptos
Le prind pe amândouă într-o îmbrățișare
Și le strâng între sunt și am fost.

Un picior lasă o urmă pe un munte de piatră
Alt picior se pierde pe un câmp mătăsos
Și punte fac cum nu a fost vreodată
Între timpuri de verb, între sunt și am fost.

Pe toate le adun și le aflu în mine
Sunt și apă și cer și pământ la un loc
Cuvintele curg ca sângele 'n vine
De la voi fi la sunt la am fost.